Niciodată toamna nu fu mai frumoasă. Poporul caută, caută febril.

Toamna asta de noembrie, incredibil de caldă și senină, care și-a legat ploile la gard, complice cu Dumnezeu, astfel ca tinerii să iasă-n stradă.

Toamna asta anti-politrucă doritoare parcă să curețe țara de politicianism. Se caută forme, se caută caractere.

Toamna asta care ne-a dat una dintre cele mai ciudate zile, aceea de 4 noiembrie semănând, aducând invers cu un 7 noiembrie rusesc….

Toamna asta în care ex-președintele își serba aniversarea, premierul demisiona ca un cadou prețios oferit sărbătoritului și inima Reginei Maria  era plimbată cu grație și pioșenie de mâini mânjite de istorie…Dar ce să știe un președinte ales democratic de un popor barbarizat ce este aia o inimă de regină când gustul lui de matroz rămâne la mahalaua unui oraș de provincie maldivă…sau maladivă…

Toamna asta care, cu un violent incendiu, care a curmat curentul iscat împotriva vinovaților de la Mineriadă. Făcând opinia publică a plânge cu lacrimi de sânge și de a-i uita pe vinovații deceniului nouă din secolul trecut… Brusc. Cu un preț de sânge tânăr. O, Doamne cum le mai potrivești TU! Sau cum o fac serviciile, oficinele criminale care se cred ca Tine… Doamne Dumnezeule!

Toamna asta minunată în care mătreața care populează capul Politichiiei mioritice…are nevoie de un șampon adecvat. Burdihanul urât al Politichiei românești are nevoie de o clismă. Și de un puternic purgativ… și acela se dovedește a fi STRADA,

Toamna asta e a tinerilor străzii… dacă nici acum, atunci când ?!