BLOG Duminică 1 ianuarie 2017 !!!

M-am culcat la 2.30 după ce am băut două pahare de vin Soare – de la Vinarte, cel mai bun vin românesc… și am ras un grătar. Asta după un pst de trei zile, post lejer de disbetic, incventat de mine.

La 12 noaptea URAAAAAAAAA” LAMULȚIANI!

Am privit pe fereastră la nenorocirile inflamatoare și pocitoare de sub noi. Sub ochii noștri restaurantul cel mai de fițe din București Lolly –Pop a luat foc. Cred că prelata aia de afară de la locurlie de fumat s-a aprins de la sursele de foc articicii, aruncate de pașnicii locuitori ai blocului la parterul căruia se află locanta. Apoi s-a dat în tragic, un atentat în Turcia cu teroriști vestimentși în Moș Crăciun. Își mai bat ăștia mult joc de noi, nene?!

Televizionistic am privit numai la tradiționalul revelion TVR 1. Stela, Arșinel, vedetele Eurovision, grei din folclor. Formula Farmacia inimii Catena….

Dimineața la 9 eram pe Mezzo.Am început 2017 cu pianistul chinez Lang-Lang la Versaille.I s-a dedicat cam toată dimineața. Câtă vitalitate, virtuozitate, e ca un tăciune arzând, laser, un ”exhibiționist” aș spune pe latura pozitivă a vocabulei, un extrovertit mai corect; ne ilustrază prin gestică, ne traduce tot ce trăiește în timpul unui cântec. A debutat, a deschis anul cu Chopin, apoi Ceaikovski în Galeria de sticlă a palatului Versaille. Ulterior mi-a revenit somnul, așa că am pierdut Concertul de la Viena. Ar cam fi prima oară după vreu 30 de ani, așa că mi se permite…

Mitu lu’ Mâțu

La revelionul TVR am și unele critici. Căci la plăcere de a asculta muzică populară la început de an, m-au oripilat doi soliști. Cu gesturile lor. Unu e băgărețul C-tin Enceanu, altul Petrică Mâțu un mustăcios simpatico cu vocea virilă, oltean. Nu vorbesc despre calitățile lor, despre talent etc. Ci, despe comportament reportorial și moral… Mi se pare necinstit, urât chiar, să te bagi singur în seamă în textul și chiar contextul unui cântec pe care-l expui tu. De parcă ai fi Tu, Dumnezeu. Nu domnule, nu ăsta e scopul unui cântec. Vrei, musai să te remarce lumea, să impresionezi! Și, ce faci? Te îndeși și tu într-un cântec; te pui capră, te pui rimă, te dai subiect…Mi se pare de prost gust. Mare, că nici mârlania nu-l atinge. Chestie de obraz, modestie și mai ales bun simț. Asta, a inventat-o Dolănescu. Dar…Cât oi fi fost eu amic cu Ion Dolănescu, n-am fost de acord, cu asta. Deși el își putea permite. Ca și Benone, Irina, Maria Ciobanu. El era un mit vivant. Mitu lui Dolănescu și al celorlalți există! Dar, de unde, nene, Mitu’ lu’ Mâțu? Mitu’ lu Enceanu? Să fim serioși! Păi, Dolănescu și-a scris auto-balada când să fie arestat pentru veniturile ilicite. Era un eveniment pe vreme aia! Și presa era sugrumată-n frâie.Cu batista pe țambal. Nu circula informația.Murea. El s-a folosit atunci de cântec ca o agenție de știri mondene. Iată, băieți, luați notițe:

<<Măi Marie, măi Marie

Eu mă duc la pușcărie!

Vinde mașina și casa,

Eu mă duc să-mi fac pedeapsa.

Banii mei munciți cu gura,

Mi i-a luat Procuratura.

Cine s-aștepta să fie?

Dolănescu-n pușcărie.

Dolănescu-n tribunal,

Maria pe Litoral… >>

Da, asta era mai mult decât o știre : Dolănescu-n tribunal, procuratură, pușcărie…Dar Mâțu cine e bre? Așa de mare? Și, mai ales Enceanu? Să te vâri tu singur în folclor? Dar ce folclor monșer? – Acum nu zic de ei… – Făcături de melodii ”populare” cu care poporul nu are nimic în calitatea sa de creator!? Doamnele mele, mai ales tu, draga mea veche prietenă Elize Stan, nu-i mai lăsați, măi mamă, să-și bată joc. Mai ales la astfel de ocazii! Puneți-i să cânte piese vechi din folclorul autentic. Căci destul, toți, dar TOȚI fără excepție!, cântă toate nenorocirile. Cu teme cât mai țigănești; simpliste; din pelvis; șoldiu-ombilicale; cu filozofii de prispă ; de cort; cu melosuri neromânești: sârbești, orientale, pe care apoi le autentifică a fi folclor. Că, era o doamnă Valeria Peter Predescu, ierte-o Domnul, o minune de om, care nu a făcut rabat niciodată… Acum și ardeleanul supra-solicitat extra-zonal Nicolae Furdui Iancu are-un repertoriu separat, de rezervă, special pentru publicul din ”Regat…” că voce are, Slavă Cerului!

Știu, nu vă lamentați, copii. Nunțile ne omoară. Banu. Comanda. ”Așa vrea clientul”.” Clientu’ nostru – stăpânu nostru!” Bine, și solistul unde mai e, cu cântecele zonei sale, cu spiritul și costumul și graiul ? A ajuns o slugă. Exagerez, o zdreanță! Nu are prestanța lui, e doar un magnetofon fără suflet …și mai ales fără Patrie și fără cântcele ei. S-o fi băgat Soros și-n folclor? Mă opresc, că începe să miroasă a trădare…

Mi se pare o lipsă se respect, așa ca cum ai striga-n Obor, ”Neamuleee, ia picioare de pește!”. Mi se pare apoi a fi necinstit și față de TVR. Iulia Tudor, și mai ales tu Elise Stan, cu experiența ta uriașă, de ce-i lăsați, doamnelor?! Dacă fac toți așa, emisiunuea asta respectată iubită de popor ajunge un iarmaroc ! La Enceanu, la Bobanu, la Mâțu, la Fâțu… Tarabagii de Piața Matache… Adică ea, TVR, te chiamă la ea, eventual te și plătește din banii mei și tu-ți faci reclamă ca la o agenție națională de publicitate. Gheșeft. Auzi, ”cântecul lui Enceanu”, c-ajungem la ” balada lu Mâțu” !!! Care – alta, acum – Mâțu zice un cântec ”oltenesc”pe o melodie tipic bucovinească?

Nu știu, încep să cred că realizatorii TVR s-au apropiat prea mult de unii soliști și acum îi lasă să-și facă de cap pe TV Națională. Să cânte chiar ce ”vrea” mușchii lor!

PS Nu vreau să se credă că acest text e un atac punctual și radical, țintit spre cei doi îndrăgiți soliști de muzică populară pe care autorul îi apreciază la valoarea lor de piață, ci doar un atac la anumite practici, și ale lor, care au început să aibă caracter de masă.