BLOG Duminică 30 octombrie

Un an de la nenorocirea de la Colectiv. Nu pot scrie ca un om normal despre acest eveniment. In plus primele vorbe pe care le-am auzit, la 11 când m-am trezit sunt:”a fost cutremur în Italia 7,1”… Am reușit să scriu un text despre Adi Despot supraviețuitor. Atât. Stop. Subiectul mă tulbură atât de mult de parcă am avut pe cineva din familie. Nu am avut. Dar, se putea. Nu am avut, dar l-am dobândit prin alianță –Adrian Rugină. Trist..

Cibulkova în duminica Dominikăi…

sau Sărmăluța atomică

Am văzut apoi finala de la tenis, Turneul Campioanelor – Singapore: Angelicque Kerber- Dominika Cibulkova. Dominika m-a uimit încă de la meciul cu o Simona Halep lovită la picior când am prezis că nu o va bate nimeni în acest turneu. Parcă era drogată; parcă era copilul mic scăpat la borcanul cu cicolată, plină de o incredibilă energie. Zici că era nebună, nu stătea o clipă toți mușchii ei lucrau într-o veselie. Când te droghezi, vine momentul căderii, la ea nimic, deci era o stare normală, indusă de psihic. Da, e o nuanță între psihic și moral. Ea le-a avut pe ambele. Mă uitam la Angelique cu moralul la pământ nu avea nicio șansă. Deși Cibulkova a vut două mingi de meci pe care de emoție le-a pierdut, ca apoi să vină și norocul, același ca la ultimul meci. Să câștige cu o minge care din fileu a sărit în Victorie… La ultima pauză de odihnă, însă, camerele de luat vederi erau numai pe picioarele ei. Care se mișcau tot timpul, nu stăteau, consumau enegie, țopăiau nonstop dădeau din labe… Temperament de Taur am zis și am mers la wikipedia. Da, e cu o zi inaintea mea, pe 6 mai! Nu știam eu de unde știu stilul, și chiar mă oftic că nu mi-am dat seama din meciul cu Simona. Da, dar atunci eram implicat, țineam cu a noastră. Acum am fost net de partea ei. Un bulgăre de energie, statuia electricității vivantă, repet adâncesc: energie de copil la câteva luni. Care dă din mâini și picioare cu o viteză incrediblilă. Mișcări pe care dacă le-ar putea face un ins matur ar crăpa pe loc. Să fie și alte surse nechimice de energie așa de puternice, mai mari decât cele naturale, genetice, dotate de Dumnezeu? Nu cred, dar ceva există. Sărmăluța atomică. Bulgăr de energie. Aveam eu un poem, dar de dragoste

<< Bulgăr de energie

… și ai venit bulgăr de energie, dantură albă de muzeu, zâmbet de actor mare, larg frumos, sincer, imaculat ca zăpezile de altă dat’.

populezi o singurătate. două singurătăți. un deșert de alienări. orizonturi de însingurări.

prietenia unde este. amiciția, ce este aceea. singurătatea: regina comunicării interumane, interminerale, intervegetale.

dacă ai un câine nu ești singur. dacă ai o pisică nu ești singur. un papagal: ai cu cine vorbi. el e captiv în colivie. tu în singurătate. lagărul necomunicării.

dacă ai o pepită nu ești singur. ai un briliant, un abatjour, o camee, o claie cu fân, un hectar de luciu de apă, o stea a ta, o meteorită dragă. nu ești singur!

și ai venit bulgăr de energie! ochi luminoși, vorbe calde, îți frigeau vorbele ca mâinile, vorba-ți ardea ca miezul de soare.

și aici se mai pune o sobă, un fier de călcat, aici la ecuator, la polul caniculei, la cădura emanată. soba de teracotă. inima lui Danko. Prometeu dezlănțuit contra frigului absolut. aurora boreală ca un incendiu de zmoală.

câtă căldură, ce arșiță de sentimente comprimate-n calorii. pastile concentrate. prafuri de calorii. hapuri de luat la dureri de capuri.

când singurătatea te îndoaie de cocoașă. de creier. de epithalamus. te apasă. te strivește. greutate imensă. cer plumburiu cu plumb în viscere. quintale de grâu apăsând capul tău. mușchii cedând. nervii cedând. totul urlând de singurătate.

 singurătatea lui Crusoe. marinarul în cart de noapte sub cerul de smoală. grănicerul și vântul din tufe. sentinela de la porțile de fier ale timpului pierdut.

 singurătatea rătăcitului în cala transatlanticului. printre baloți de bumbac. fără aer. claustrofob și orb. rob al oxigenului.

 singurătatea pierdutului prin stepa viscolită. naufragiații lui Aivazovski disperați abandonați de Pronie în furtună. noaptea. atârnați de catargul încă plutind. înfășurați în zdrențe din pânza velei sfâșiată de vânt. singurătatea ghiocelului pierdut în albul zăpezilor de primăvară. zăpezile care-și curg ultima lacrimă de dinaintea morții.

totul e singurătate. petalele unei corole de flori. biela-manivela. literele cuvântului “s i n g u r ă t a t e”. în singurate ca insulele unui arhipelag. insula din insulele unui arhipelag, este singurătatea.

singurătatea fulgului de zăpadă. care cade deodată cu miliarde de frați. și este tot singur. viscolul e ca o ploie de sini. în sinea lor fulgii sunt solidari. în aer plutesc aleator. fără Dumnezeu. fără far. fără un Soare. plutesc. în imponderabilul sinei sinelor. a fulgilor albi și plini de lacrimi. de atâta singurătate.

sigurătatea insulei dintr-un arhipelag. privind de sus sunt insule-mpreună. Niște insule pe apă. în ochii ei, din interior, insula pe ea însăși văzută, tot singură se chiamă că este.

Smulge un pumn de apă din mare, las-o să se scurgă la loc. cade în picături, e personalizată. fiecare bucățică de apă are sinele ei. e picătură. căzută în mare, picătura moare.

dispare.

e-n mare

 este mare. singură era mare. era. în mare este nimic. și totul: picătura nu mai este picătura. e marea.

…și ai apărut tu. bulgăr de energie: palmele calde cu care îmi mângâiai privirea. ochii, pleoapele și imginația. totul roia în jur. erau glume. erau alcooluri. era fum. era vuiet. noi nu vedeam nimic. doar cum ni se risipește singurătatea.

eu sunt tu însăți. tu ești eu însumi. ne suntem unul celuilalt

 nu mai sunt singur. nu mai ești singură.

 suntem Unu:

 Înșinele Nostru Trist. >>

…Poemul nu are legătură cu Cibulkova, ci cu energia, apropo. Fata asta micuță de 1,60 m are, am observat, și un sex-appeal formidabil. Se vede clar și nu e. E-n aerul ce-i mângâie trupul, în aura ei… Analizată fizic, la rece, nu dă nimic. Per total ”în viu” e ceva formidabil. E prototipul Taurului feminin. Cu toată blonzimea ei, a tenului alb, ce induce un temperament molcom, slovacă, neam de beutori de bere, temperament blegos, Dominika a fost ca și cu Simona, de o vivacitate ieșită din comun. Un nor energetic imbatabil, neliniștit precum cerul de furtună, schimbător, nesigur dar învingător. Am luat și eu din temperamentul ei o bucățică, fiindcă de mult nu m-am mai entuziastmat așa. De mult nu m-am mai surexcitat în fața unei frumuseți estetice de sorginte cvasi-sexuată – aiurea, e un fel de a zice, că eu tot… – deghizată într-o formă sportivă. Un mic David biblic care a răpus Numărul Unu în lume, pe angelica…Goliata… Kerber. Elogiu temperamentului care naște senzualitatea…