Blog Luni 27 iunie

Sâmbată a fost mare sărbătoare aici. Seara la 9, deși a început ploaia lume multă a venit în centrul românesc al satului.Ăn față la, de fapt sub hotelul Bichelhopf. Cei mai mulți în costume poulare de-ale lor. Copii și oameni mari s-au întrecut la dansuri austriece, de fapt carintiene. Pe cei doi versanți opuși, care formează valea, unul împădurit până aproape de vărf lăsînd o coamă rasă de copaci și celălalt de piatră, s-au văzut făclii. Flăcăi în cete au urcat pe ambele creste. Printre ei și colegul de grup al romînilor Peter. Care dealtfel conoară dimineașa la cafea după ce a urcat tot mutele.E clar,ei zic că e sărbătoarea Solstițiului de vară.Nu am aflat exact. La noi sunt Sînzienele.Sau Drăgaica. La fel, cu focul, numai că a noi se face o roată de foc și se dă drumul la vale, am uitat semnificațiile dar se pot găsi. Este sunt eu de părere un amestec de sărbători și creștine – nașterea sf Ioan Botezătorul – dar și pre-creștine legate de Solstițiul de vară…

Documentare Agerpress:

Sânzienele sau Drăgaica

<<La 24 iunie, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În calendarul popular, această zi este cunoscuta sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica și reprezintă una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuite de solstițiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare.

Sărbătoarea este a iubirii și a fertilității și este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credinței populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind a Soarelui, a dragostei, dar și a poftei de viață. De altfel, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, potrivit crestinortodox.ro.

Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeița silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele, în funcție de regiune. >>

Restul pe https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/06/24/sarbatori-si-traditii-populare-sanzienele-sau-dragaica-10-43-23.

Am stat cu grupul de români, ca gazde – până pe la 2 noaptea. Austriecii, mai ales artiștii care au dansat, cîntat și n-au apucat să se distreze s-au împărțit în două tabere. Plus cei ce au venit din munte unde au fost cu făcliile. Tinerii și bătrânni.Și s-ancins o încăierare muzicală și cu strigături, fabuloasă.Păcat că nu am înșeles.Căci nici Miki Godol care țtie limba nu pricepea nimic…Ciudat, tare cidat.Mai ciudat e că NU s-a îmbătat nimeni ! S-au nu s-a văzut, sau dacă da, s-a dus acasă…Am văzut doamne bând mai multă bere decât domnii. Dar și mai grase.., Nu s-a certat nimeni,cu nimeni. Nu au fost bătăi. Asta, comparând cu ce știm noi de la astfel de manifestări din România.

Sănzienele se numesc așa în Ardeal iar Drăgaica în Vechiul Regat…

Mircea Eliade a dat virtuți epice de o profundă magie, evenimentului. Citește ”Noaptea de Sânziene”… un roman mirific, ezoteric, cu misterele și eresurile specifice Maestrului…dar și cu profunzimile șitrimiterile la realitatea lui.Căci aici, scuze că deviez… este vorba și de asasinarea Căpitanului legionar Zelea Codreanu, lucru pe care autorul l-a trăit real în pușcărie.