LUNI 11 ianuarie – seara –

Mi-am dat iar bioritmul peste cap. M-am trezit la ora 14.E drept după ce am dormit de la 23 la 2 noaptea ieri. Apoi am lucrt la poemele din concursul Mizil și am gătat articolul ”În apărarea lui Eminescu”. Pe care îl trimit la Linia întâi ziar de Slatina. M-am culcat la 6 așa că 6+8 egal 14, e corect să mă scol la două ziua! Mă sufoc din ce în ce mai puțin. Mi-a rămas însă frica de sufocare. Una metafizică. Nu am curajul să mă culc la orizontală. Amîn dintr-o lașitate speriată. Ba, horcăielile alea de bronșită și fluierăturile pulmonare – mai lipseau aplauze & ovații – s-au subțiat. Mă tem ca fără ele să nu mă mai pot culca. Vorba aceea, ”rău fără rău!” La Mezzo TV Don Giovannni.

Don Giovanni, by Wolfgang Amadeus Mozart
Dramma giocoso in two acts, libretto by Lorenzo Da Ponte

Le Cercle de l’Harmonie, Jérémie Rhorer (Conductor)
Choeur du Théâtre des Champs-Elysées

Markus Werba (Don Giovanni)
Miah Persson (Donna Elvira)
Daniel Behle (Don Ottavio)
Myrtò Papatanasiu (Donna Anna)
Robert Gleadow (Leporello)
Serena Malfi (Zerlina)
Nahuel Di Pierro (Masetto)
Steven Humes (Il Commendatore)

Stéphane Braunschweig (Stage Director, Sets)
Thibault Vancraenenbroeck (Costumes)
Marion Hewlett (Lighting)

Recorded at the Théâtre des Champs-Elysées, Paris, on April 30th, 2013

Aceeași chestie cu costumele contemporane. O poveste plină de sex. Toate donele aveau minijup, sau erau ”goale” adică îmbrăcate cu mulaje de stofă imitând pielea. Așa că pe lângă inevitabilele picioare frumoase or țâțe exemplare, vedeai la supliment sfărcuri obraznice sau munți venusieni de diferite agreivități… Și, toate stricatele astea, căzăturile astea morale fictive în realitate sunt dublate, ba chiar triplate de niște cântărețe extraordinare. Mai rar potriveală, monșer… Figurație sensual-sexuală cu iz de discotecă, strobiscoape, lumini clubberistice… Solistele se simțeau în largul lor…în prea largul lor aș zice… Fără maliții gratuite, erau libertine, vampe, frivole. Dar, vocile lor, repet, erau minunate. Montajul contemporan are multe avantaje, economice mai ales, dar clasicul rămâne…Pe un decor de epocă și costume la fel, o arie sună altfel.