Fotbal

Hoție cu crucea-n mână

Steaua vs U Craiova, 2-1 sau cum le-o mai zice în acronime ăstora, FCSB și CSUCv? Un meci extrem de frumos, deschis, dinamic, cu faze rapide,captivant și pentru un non-fan. Exemplar. Un meci care „ar face o bună propagandă fotbalului„ cum se mai spune cu un termen vetust, cu litere fleșcăite și obosite… Păcat, că tot spiritul competitiv al partidei l-a stricat un anume Radu Petrescu, zis arbitru, unul dintre cei mai penibili pe care i-am văzut vreodată. Pe ni bi lă! această Mediocritate hoață. O canalie. Care mută ”soarele și celelalte stele”…în careu. [Am citat. aproximativ, din Dante. Scriitorul… bă!]. Ce caută aici spertiatu’ ăsta nu pricep? Nu e prima oară când mă irită în spirtu-mi de dreptate. Căci, îl am dezvoltat foarte. Un slugoi. Un hoț. Două faze incriminatorii. Un fault clar comis de Tamaș în careu, care nu se dă ca penalti. Și, doi: mangafaua mută un henț vizibil, din afara careului înăuntru…și dă 11 metri. Jenant. Jegos. Josnic. Furăciune pe față.

Umblă zvonul că omul cu crucea-n mână Jiji, are motive să se laude încă de pe acum, că va lua campionatul. A investit la timp. Nedreptăți au fost, nedreptăți sunt încă și anii trecuți și-n campionatul current. Doamne miluiește! Gigi știe unde să investească. Așa zic dușmanii de la Dinamo și nu numai ei. Eu nu cred. Tăria cu care Becali crede în Dumnezeu, și pe care a mai dovedit-o odată la Cluj cu o sacoșă bosumflată, mă face să resping această ipoteză. Adică, sunteți voi siguri, dușmani ai lui Gigi, că el fură cu crucea-n mână?! În două vorbe: Ex-Clus! Și, a dibuit tehnica de a lucre la indirect… Vezi Botoșaniul recent…

Aș vrea să zic că, scârbit, cu voma-n esofag abia stopată, nu mă mai uit la fotbalul nostru… Dar, asta ar fi politică struțifilă. Căci spectacolul corupției mioritice e atât de fascinant peste tot, încât nu mă pot abține…sunt mândru de spectacolele pe care țara ni le oferă. Trăim într-un lan bălăgănit de show-ri ca-n Las Vegas. Mai mult, la noi e moca…

Oricum, mă uit la monumentalele meciuri din campionatul Spaniei care mă fascinează în majoritatea lor. Păi, cum a fost aseară când Celta Vigo conducea cu 3-0 în min 33, după 11 minute de joc mitraliat, debordant, vibrant și incredibil?! Iar eu, fraier și patriot, mă uitam la furăciunea națională…Eu țin cu Barcelona, dar și cu Madrid, cu fotbalul adevărat. Ce, dacă-ți plăcea Beatles excludeai Stoneșii? Dacă-ți place Callas o neglijezi Montserrat Caballé, Mariana Nicolesco pe Angela Gheorghiu or Felicia Filip? Și aici, la spanioli, nu e băgat banu binecuvântat, crucificat atribuit lui Jiji, nici alte ”rugăciuni” cu plocoane la CCA-ul lor. Aici e fotbal, nene! Cum să nu te bucuri că Barça s-a apropiat de Celta de la 0-3, dar n-a putut s-o și egaleze ? Nu ai fiori extatici? Final 4-3. Dar, ce meci ! Mi-aș fi dorit câteva clipe să fiu din Vigo, nu din Giulești și să trăiesc momentele alea când le dai 4 goluri lui Steaua… adică lui Barça… Ce să fac ? Și eu ca iepurașu’: mănânc semințe și vorbesc prostii…vise de liga 5. Dar, nici cu Madridul nu-mi e rușine; a început și ea să se umanizeze, să coboare din galaxii, nu a mai câștigat de 4 etape…dar nici n-a pierdut, ca Barça…