De Sfintele Paști 8-10 aprilie.

Săptămâna Neagră, a Patimilor a trecut cu bine. Am început să mă reglez cât de cât cu somnul. În sensul că mă trezesc la 6-6.30. Chiar dacă pe la 8-9 mă culc din nou. Secretul e desființarea draperiilor mereu trase. Lumina, ea însăși te scoală, e cel mai bun ceas biologic. Pe aproape de sărbători mereu mă vizitează varii depresii. Le dau cu tifla. Pe 6 de Vinerea Mare, Seacă zic ei, seara m-a sunat din Chișinău savantul basarabean, mare român, iubitor de literatură – prieten cu Nicu Dabija marele scriitor – Ioan Caliniuc. Scrie din dicteu automat. Și a avut ideea să-mi împărtășească ultimele sale versuri – nu e prima oară – care i-au țâșnit în gând. ”Dicteu de la Dumnezeu” , cum zic eu. L-am rugat să-mi deie voie să le public aici. Au basarabenii o candoare de început a românismului de-a dreptul fascinantă. Vorbești cu ei azi în sec XXI și zici că discuți cu strămoșii. Au o candoare a limbii vechi, a folclorului arhaic supraviețuitoare din hățișurile sovietismului, extraordinare. Uneori, așa cum par în ochii moderniștilor noștri plini de ifose și dampfuri, ne dau lecții de puritate a sentimentelor, a limbii și a românismului…

TRISTEȚE

Când curcubeul nu mai e un tricolor

                                      Și stropii ploii sunt doar niște lacrimi,

                                      Când de strămoși nu îți mai este dor,

                                      Iar noaptea îți aduce crunte patimi,

   Urmașii tăi când te consideră povară –

                                         Au viața lor și nu poți să-i condamni,

                                         Când trandafirii ofiliți vor și să moară –

                                         Ei dragi ți-au fost atât amar de ani,

                                     Când zi de zi și săptămână-n săptămână

                                     Pleacă prieteni, frați, iar tu rămâi

                                     Și des visezi la veșnica țărână

                                     De parc-ar fi chemarea ta dintâi…

   Oprește-te! Ce gânduri te-au răpus,

                                         Doar dimineața iarăși va fi soare,

                                         O nouă iarbă, rouă, tu desculț –

    Ce film frumos, ce splendidă eroare…

6 aprilie 2018, Vinerea Seacă

 

Ooof, am un noian de evenimente și sentimente recente. Căci, am fost la o expunere, conferință a prietenului Ctin Dumitru Dulcan.