Luni 14 martie

Lăsata Secului

Am mers la Giulești Sârbi, la casa părintească. La familia Angelicăi, sora mea. Au venit și membrii tinerei familii, alde George Stanca-Junior. Cu Carmen și fiica lor Eva- Maria 5 luni jumate. Distribuție. Sora mea, șefa de clan, n.6 febr. Soțul ei Marian, 29 aprilie Taur. Copiii lor, Andi, 9 mai Taur, cu soția Simona,13 mai Taur și fiul lor Alex, 3 mai Taur; Elena 18 april,la 3 zile de Taur, cu Marius 16 iul la două zile de nași-sa, nevastă-mea, și fiii: Robert 30 martie și Cătălin 19 iunie.

Un clan întreg cu o cireadă de Tauri este neamul meu. A, am uitat ! Cel care scrie e pe 7 mai. Tot Taur…

Mâncare din belșug: piftie, drob, salată boef, plăcintă cu mărar, hrean și muștar; salată verde, murături capia și pătlăgele verzi, sarmale mici de pasăte, cum le face sora mea, friptură de curcan la cuptor, săcricică de porc tot la cuptor. Apropo, în Austria nu a lipsit scăricica – ei îi spun ”coaste” – dar făcută la grătar, mai gustoasă. noi îi mai spunem și ”scăriță”. Dar, diminutivul ”scăricică” e parcă mai gustos. Mamaie o făcea fiartă-n ciorbă sau o ținea la garniță și o prăjea. Oricum, colesterol în dezmăț, dar criminal de gustoasă… Și încep să cred că dacă majoritatea produselor erau de carne bună, cplesterolul era și el bun… Voi cerceta,

Realul lui Zizou

Acasă întors, am dormit pănă la 22 cănd m-a trezit doamna să-mi fac insulina. Am prins așadar doar meciul Las Palmas – Real Madrid. 1-2, meci greu, 0-1, 1-1 și fatalmente o victorie chinuitoare pentru madrileni. Încep să cred că Zizou – nu prea se potrivește ca antrenor aici, echipa nu mai strălucește ca odinioară. Nici Ronaldo, deși el e cel mai bun. Zidane, ori are acordul conducerii, e-n conivență cu ea, să schimbe, întinerească lotul, ori e incompetent. Cred că a doua variantă e mai plauzibilă. Se cam vede la schimbări. Dealtfel, la conf de presă antrenorul albilor, Zidane, a scăpat o sintagmă pe care presa nu a scăpat-o, ceva de genul:”… la anul, dacă voi mai fi aici…”

Prea tânăr pentru Real. Prea de la țară…

De la Messi la Mozart

Nu că aș fi un mare fan Real, dar aceasta începe să piardă din strălucire. Nu mă bucură fiindcă țin la ei deopotrivă cu Barcelona. Mie fotbalul lor îmi place. Ar fi păcat. Chiar dacă,pe Messi îl ador ca pe un supertalent, ca pe un zeu, căci e incredibil ce face cu balonul. Dar, nici cu Ronaldo, infatuat, nesuferit, suficient sieși și mai ales, narcisist de s-ar pupa singur pe epidermă, e jucător uriaș, nene! Nu știu dacă snobilimea culturală ar agrea apropierea acestor genii de marii artiști ai lumii. De laTintoretto la Brâncuși; de la Rafael la Moore;, de la Rembrandt sau Vermeer la Beethowen, Ceaikovski, Verdi, Mozart, Enescu. Da, am amestecat etertainementul cu cultura și nu o fac din incultură. Ci, pentru că și aici, la fotbal, există aceeași Mână divină, care împarte talentele… Ar fi o temă de meditat.

Dealtfel, nu degeaba am predat eu din proprie inițiativă, la Fac de Jurnalism ”Valahia” Tîrgoviște, materia numită Cultura Media, bazată pe concluziile Școlii de la Frankfurt prin merituosul ei reprezentant Douglas Kellner…

În fine, am adormit ca să mă culca la loc, ca să mă trezesc pe la patru ca să… bioritmul meu capricios. Mai ales, că din evocarea meniului la ”Lăsata” – alții îi zic ”Lăsatu’” – de la soră-mea am uitat licorile. Palincă, un pahar. Țuică moale 2 pahărele. Vin roze căpșunică… nu am numărat. Nu-i frumos.

Oricum, dincolo de bucuria gustului am rămas cu bucuria sufletească. Pentru că mi-am văzut toată familia maternă la un loc. Și, mă bucur, fiindcă în ierarhiile clasice ale existenței umane ar cam fi rândul meu să absentez. Vorba lui AP ”dragii mei, mă duc și eu…” Așa a lăsat Domnul. Deși, eu unul nu simt niciun semn.

Da’,chiar nici unu ! Ba, din contră.

Angora chinuită

Apropo, am pus textul acela cu ”… prea de la țară” spus de vechea mea prietenă – de când era studentă la ”teatru” – Natașa Raab într-o reclană lactată, ca să fac trecerea la o reclamă cretină. Poate ”cea mai…”, idioată, imbecilă care ni se fâlfâie cu obstinație. Produsul nu contează, nu-i mai fac și eu reclamă. Un individ deschide o sticlă de vin și stropește faianța unui perete din bucătărie. Muzica din Ceaikovski Lacul Lebedelor. Boul (…de scenarist, îl pune să… ) ia pisica, o Angora turcească albă cu o blană superbă și molestând-o, o folosește pe post de cârpă; șterge faianța cu ea, în timp ce animalul evident țipă. O barbarie mai mare nu am mai văzut de mult pe ecranele noastre. Ce păzește CNA-ul? Știu că la exact acestă golănie barbară au protesctat mai multe asociații de protecția animalelor și chiar regretata dnă av Paula Iacob, personal. Îi doare-n șpagă p-ăia… Banu-i ban! Uite așa cu chestioare mici d-astea, ne facem de miru lumii cum zicea bietul socru-meu ardeleanul…