Jurnal extim

Luni 26 octombrie

S-au rătăcit cheile casei, apoi cheile mașinii puse in buzunarul unui  trening au fost închise-n portbagajul masinii cu trening cu tot. Am pierdut ore pe telefoane cu indicații, am recuperat cheile masinii și am pornit  pe drumul de Vedea. Zi superbă însorită. Soarele m-a îmbătat cu ale sale raze, am cumulat energie care m-a ajutat să rabd cele ce mi se vor întâmpla. Am hotărât să rămân la Săbăreni la prietenul Stan. Am convenit cu el să mă aștepte la intersecția de Bolintin și să mă preia. Companionul meu domnul prof. a ratat intrarea. Am plecat cu bagajele târâș ajutat de Lena care trebuia să ajungă acasă. Acolo, amicul meu era tras pe dreapta. I s-a spus că nu era voie să parcheze acolo, dar nu era pe carosabil. El le-a răspuns cam înțepat simțindu-se jignit. Iritați, l-au găsit cu ITP-ul neplătit la timp. Mucles! 200 lei  amendă. Atunci am ajuns și eu. Se scria amenda. Ce să mai faci? Deși greșeala  pt care a fost oprit nu e menționată în PV, era imaginară. Eu știu că legea interzicea agenților să se mai ia de șoferi, să îi oprească, abordeze fără motiv. Așa, l-au abordat nelegal pentru una și l-au amendat pentru alta. Abuzuri, nene. Miliția populară, redivivus! Cei doi băieți tineri, înțepați, autorul  procesului fiind agent Ion Mihai de la Patrula autostrăzi, nu zic cu mine au fost civilizați . Dar, jmecheri. Generația de azi. Te rade privindu-te-n ochi direct, cu omenie… Firește că am plătit eu amenda în locul amicului… Dar, meditez că nu vom ajunge prea curând la nivelul Austriei –  de pildă, unde eu trăiesc mai multă vreme într-un an – îndeosebi la Mallnitz și Bad Bleiberg dar și merg prin Obervillach, Klagenfurt, Spittal. Ce avem noi și nu au ei este școala jmecheriei. În atenția MAI:.

Eu, George Stanca promit că nu voi mai participa la nicio serată literară a Ministerului de Interne decât dacă mi se va plăti suma de 200 RON pentru  prestatie. Adică echivalentul unei amenzi …

Am văzut apoi, calmându-mă cu o țuică, meciul Rapid- Rapid CFR Suceava. Două penaltiuri ratate, un joc vai de mama lui. Am scos acasă un 1-1. Brava, neică! M-am culcat după încă o cinzeacă de țuică consumată cu alt amic  săbărenean prof. David.

Ce mă leagă, apropo, de Săbăreni jud Giurgiu? Eu sunt născut la Buftea-Raion Răcari. Așa scrie pe acte. Mama era în vizită la tata miercuri 7 mai 1947 când  mi-a venit mie sorocul. Tata era șeful morii din Buftea. A trimis-o cuun GAZ, parcă și dimineața am fost dus la cel mai apropiat dispensar de nașteri –  Săbăreni. Deci, eu aici sunt născut efectiv. M-au trecut la Buftea, nu știu de ce? Localnicul  Stan Ungureanu, rapidist de-al meu,m-a integrat, apropiat de localitate, de primărie, de fruntașii satului. Legătura mea are deja circa 20 de ani… Nu-i un apropo să mă facă cetățean de onoare dar nu m-ar deranja. Mai sunt la comuna Albac- jud Alba făcut deodată cu Adrian Păunescu.

Și  mai jos , pozele de amator  dar personale  făcute de dna Lena Stanca-Boldea: